Mersul cu bicicleta este cel mai distractiv mod de a vedea un oras si de a-ti pastra conditia fizica. De asemenea, bicicleta este si cel mai rapid mijloc de transport atunci cand traiesti intr-un oras cu milioane de locuitori.
Si daca distractia si pragmatismul nu sunt suficiente pentru a convinge, atunci aerul curat lasat in urma asigura bicicletei un loc fruntas intre solutiile pentru o viata mai buna si mai curata in secolul XXI.
Occidentul i-a inteles avantajele, asa ca mersul pe bicicleta s-a transformat intr-un adevarat cult in unele orase. Chiar daca pentru Romania suna a poveste fantastica plina de aventuri si imparati, alte tari au investit sume importante pentru a-i convinge pe oameni sa renunte la masini.
Numarul mare de oameni care folosesc acest mijloc de transport in unele orase din lume a determinat autoritatile locale sa adapteze infrastructura si sa gaseasca solutii pentru siguranta biciclistilor. Mai jos sunt cateva exemple de masuri care au transformat unele orase in paradisuri pentru biciclisti.
Capitala mondiala a biciclistilor este Groningen, un oras universitar din nordul Olandei. 57% din transport se face numai cu bicicleta, iar masinile sunt interzise in centrul orasului. 16 ani le-a luat autoritatilor locale sa transforme total orasul, dupa ce au fost nevoite sa gaseasca solutii la traficul infernal.
Simbol sau chiar sinonim cu mersul pe bicicleta este insa Amsterdam, unde cu bicicletele se realizeaza 40% din trafic. Din cauza numarului mare de oameni care merg pe bicicleta, municipalitatea a fost nevoita sa creeze o reteau de piste mai rapide si confortabile si sa gandeasca programe pentru siguranta biciclistilor si de prevenire a furtului de biciclete.
Putin mai la nord se afla Copenhaga, oras cu 1,8 milioane de locuitori, din care 32% se duc in fiecare dimineata cu bicicleta la serviciu. Adica peste o jumatate de milion de oameni. Cunoscutul cartier Christiana a atins chiar performanta de a nu avea nicio masina. Desi infrastructura pentru biciclisti este deja de invidiat, autoritatile locale vor dubla suma alocata pentru dezvoltarea acesteia.
In SUA, oraselul Boulder are printre cele mai dezvoltate infrastructuri pentru biciclete. 95% din strazi au piste pentru biciclisti, iar recent au fost finalizate si doua pasaje subterane special construite pentru ei. In ultimii 5 ani, municipalitatea a alocat 15% din buget pentru programele de incurajare a mersului pe bicicleta. Scolile au raportat ca 75% din elevi merg pe jos sau cu bicicleta, de 620 de ori mai multi decat inaintea programului.
Un alt exemplu este oraselul californian Davis, printre primele din SUA care au introdus pistele pentru biciclete in infrastructura de transport. Cu numai 65.000 de locuitori, oraselul are peste 160 de kilometri de piste pentru biciclisti. Printre investitiile importante facute in infrastructura de biciclete se numara un tunel de 1,7 milioane de dolari construit pe sub un drum important.

In Norvegia se afla orasul in care s-a inventat liftul pentru biciclisti. Mecanismul este instalat pe strazile in panta din oraselul Trondheim si a fost gandit dupa principiul telescaunului folosit de schiori. 18% din locuitorii orasului Trondheim merg pe bicicleta in fiecare zi. Trebuie mentionat si ca Norvegia vrea ca pana in 2015, 8% din transportul national sa se bazeze pe biciclete.
In San Francisco, 40.000 de oameni merg pe bicicleta in fiecare zi pe cei 100 de kilometri de piste. Orasul californian are chiar si opt reprezentanti ai unei asociatii de biciclisti in Consiliul Local.
Berlin are 3,4 milioane de locuitori si mai putin de jumatate dintre ei au o masina. Municipalitatea a investit 2,5 milioane de euro anul trecut pentru a extinde pistele pentru biciclisti. Pana acum, cei 400.000 de biciclisti beneficiaza de 80 de kilometri de piste pe strazi si 50 de kilometri pe trotuare. 12% din berlinezi merg pe bicicleta in fiecare zi, iar autoritatile locale spun ca pana in 2010 se va ajunhge la 15%.
Barcelona a lansat in 2007 un serviciu de transport public cu biciclete. Posesorii cardului pot sa foloseasca orice bicicleta aflata in cele 100 de statii din oras si apoi sa o lase la o alta statie. Orasul catalan are peste 3.200 de parcari de biciclete si lucreaza la construirea unei parcari subterane in cadrul unui program de siguranta si protejare a biciclistilor.
In orasul elvetian Basel, pistele de biciclete creeaza o adevarat retea pentru care au fost facute si harti. Reteaua de piste nu strabate numai orasul, ci chiar intreaga regiune. In afara orasului, acestea se continua cu rute special construite pentru biciclisti, care leaga Basel de alte orase elvetiene.
